Cauze anatomice de infertilitate

Cauze anatomice de infertilitate

Cauze anatomice de infertilitate

februarie
16
2015

Uterul este un organ muscular al cărui unic dar foarte important rol este acela de a găzdui o eventuală sarcină. El trebuie să fie capabil de a permite implantarea embrionului, de a furniza acestuia un aport nutritiv adecvat printr-o vascularizaṭie abundentă precum şi de a îşi adapta dimensiunile conform nevoilor crescânde de spaţiu ale sarcinii.

Uterul are forma unei pere răsturnate, turtite anteroposterior, de aproximativ 7-8 cm şi cântăreşte între 40 şi 80 de grame.

Din punct de vedere anatomic el prezintă următoarele diviziuni:

– col uterin – este porţiunea inferioară a uterului pe care se inseră capătul superior al vaginului

– istmul uterin – este porţiunea care conectează corpul uterin de col, cu o dimensiune de 10mm ce în trimestrul trei de sarcină creşte foarte mult în dimensiune formând aşa numitul segment inferior

– corpul uterin – este porţiunea cea mai importantă a uterului din punct de vedere obstetrical şi la rândul lui i se pot descrie mai multe părţi:

– cavitatea uterină – este în starea negravidă un spaţiu virtual de forma unui triunghi cu vârful în jos, de cam 6 cm lungime. Este căptuşit de un ţesut special denumit endometru care va facilita implantarea embrionului. În timpul sarcinii pereţii musculari care delimitează cavitatea uterină se adaptează mărind cavitatea uterină în raport cu creşterea sarcinii.

– fundul uterin – se află situat superior liniei de inserţie a trompelor uterine

– cornurile uterine – regiunile laterale ale fundului uterin asociate cu porţiunile intramurale ale trompelor.

Anomalii

Organele genitale interne feminine iau naştere prin alipirea şi fuziunea a două structuri embriologice denumite canalele lui Muller, aflate de o parte şi de alta a liniei mediane a organismului. Capetele superioare ale celor două canale nu se unesc, rămânând separate şi devenind cele două trompe uterine, în timp ce porţiunea medie a canalelor Muller fuzionează formând uterul, ca şi porţiunea inferioară ce formează prin fuziune colul uterin şi porţiunea superioară a vaginului. Dacă în acest proces complicat de organogeneză apar disfuncţii, în mod evident organele anatomice, în final, vor prezenta anomalii structurale. Aceste particularităţi arhitectonice ale uterului pot să influenţeze negativ dezvoltarea embrionului sau mai târziu a fătului.

Dintre cele mai importante sunt:

Agenezia uterină. Numită şi sindrom Rokitanski-Kuster-Hauser-Mayer, reprezintă o afecţiune teribilă care apare datorită lipsei sau incompletei dezvoltări a acestor structuri embriologice denumite canalele lui Muller. În consecinţă afecţiunea se caracterizează prin lipsa totală sau parţială a uterului, a colului, a trompelor sau a porţiunii superioare a vaginului. Din fericire ovarele se dezvoltă normal întrucât au origine embriologică diferită de cea a uterului, astfel că dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (sâni, par pubian, voce, distribuţia grăsimii în mod specific ginoid) este normală. Boala în sine nu este atât de gravă din punct de vedere fizic, cât este din punct de vedere psihologic.Reconstrucţia chirurgicală a unui nou vagin poate să ofere femeii o viaţă sexuală aproape normală, însă impactul psihic la conştientizarea existenţei unei astfel de probleme este de cele mai multe ori devastator, necesitând consiliere psihologică.

Diagnosticul unei astfel de afecţiuni se poate pune de cele mai multe ori când femeia a ajuns la vârsta adolescenţei şi nu are menstruaţie sau atunci când încearcă să aibă primul contact sexual şi constată imposibilitatea fizică de a avea intromisiune. Este evident că sterilitatea în acest caz este ireversibilă, însă există posibilitatea obţinerii statutului de mama ori prin alternativă adopţiei ori prin cea a mamei surogat (nu uitaţi că în acest sindrom ovarele sunt normale, existând posibilitatea obţinerii de ovule de la pacientă, copilul obţinut prin tehnici ART putând fi crescut în uterul unei mame purtătoare).

Uter septat. Apare prin lipsa de resorbţie completă a pereţilor canalelor Muller care intră în contact unul cu altul (septul median) astfel încât nu se mai formează o cavitate uterină unică ci rămân două cavităţi separate de un sept. Uterul pare normal la suprafaţa sa, poate doar un şanţ fin longitudinal situat median să sugereze prezenţa acestei anomalii. Septul poate să fie complet, adică să separe cavitatea uterină în două camere complet autonome, care comunică doar la nivelul canalului cervical, existând doar un singur col cu un singur orificiu extern, sau să aibă diferite grade de extindere, cele două cavităţi putând comunica între ele într-un grad mai mic sau mai mare. Avortul poate să apară din mai multe motive dintre care cel mai frecvent este acela când embrionul se implantează pe septul uterin care este sărac vascularizat astfel încât acesta nu poate furniza suficiente nutriente embrionului, care îşi opreşte evoluţia la un anumit moment dat când cererile sale depăşesc net oferta maternă. Altă cauza a avortului spontan este lipsa de distensie adecvată a cavităţii uterine care găzduieşte embrionul sau fătul. Uneori fătul este poziţionat cu capul şi trunchiul într-o cavitate şi cu membrele inferioare în cealaltă cavitate, cu riscul unor leziuni datorate contactului prelungit şi traumatizant cu marginea septului.

Uter bicorn. Apare din lipsa de acolare a celor două canale Muller în porţiunea medie cu acolarea şi fuziunea lor doar în porţiunea inferioară, astfel încât apar apar două hemiutere (adică două jumătăţi de uter) cu un singur col şi vagin. Cele două hemiutere pot fi identice sau pot să aibă grade de dezvoltare diferite. De exemplu unul dintre hemiutere poate să aibă cavitate dar care să nu comunice cu canalul cervical. Alteori un hemiuter poate să nu aibă deloc cavitate. Acesta are cel mai bun prognostic dintre toate anomaliile mulleriene. Cauze de avort spontan sunt lipsa de distensie adecvată a hemiuterului gravid concomitent cu creşterea fătului, sau implantarea embrionului pe peretele medial, cel care ar fi trebuit să fuzioneze cu peretete omolog al celuilalt hemiuter pentru că mai apoi să se resoarbă (aceşti pereţi sunt foarte slab vasculatizati, intervenind mecanismul descris la uterul septat). Din fericire această anomalie este foarte rar o cauza de avort spontan. Diagnosticul se face prin metode imagistice sau prin laparoscopie, cauze cea mai frecventă pentru prezentarea la doctor fiind durerile mari de la ciclu.

O formă mai blandă a acestei anomalii o reprezintă uterul arcuat, care prezintă un fel de incizură spre fundul uterin, fiind deci vorba de o incompletă fuziune a pereţilor mediali în partea superioară. În acest caz există o cavitate unică sub formă unei inimi. Este rar o cauză a infertilităţii.

Uter unicorn. Apare din lipsa de formare completă sau parţială a unei jumătăţi de uter. Apar astfel mai multe subtipuri ale acestei anomalii:

–  Uter unicorn cu un corn rudimentar de partea afectată, cu cavitate prezentă care nu comunică cu cavitatea uterină, pe care se inseră o trompă absolut normală.

– Uter unicorn cu un corn rudimentar cu cavitate prezentă care comunică cu cavitatea uterină, de asemenea cu trompa normală.

– Uter unicorn cu corn rudimentar fără cavitate.

– Uter unicorn unic care nu prezintă nici o structură mulleriană de partea afectată.
În general sarcinile pot fi duse la capăt (cca 40% se termină cu avort spontan) mecanismele avortului fiind datorate lipsei de distensie a cavităţii uterine sau vascularizaṭia deficitară datorită implantării embrionului pe peretele medial slab vascularizat.

Uter didelf. Reprezintă cea mai rară anomalie mulleriană. Apare prin lipsa totală de acolare a celor două canale mulleriene rezultând două hemiutere cu două coluri uterine. Sarcina poate fi dusă la capăt, mecanismele avortului fiind cele de mai sus.

Comentarii

comentarii

Autor: Adina Scarlat

Cuvinte Cheie: , , , , ,

comentarii: 0

Lasă un răspuns